♦ De 12 ani ne-am obisnuit ca in timpul fiecarui regim sa existe cate un scandal, o campanie, o megaancheta care sa demonstreze preocuparea partidului aflat la putere pentru lupta impotriva coruptiei, a fraudelor si a crimei organizate. Lungile anchete, insotite de circurile mediatice de rigoare, ieseau din prim-plan si aveau sa intre intr-un con de umbra. De la privatizari dubioase la fraude bancare si cazuri de coruptie si terminand cu lumea interlopa, fiecare guvernare s-a mandrit cu ceva
♦ Dosarele “EuroColumna” si “Bancorex”, din perioada 1996-2000, “RomTelecom”, in 2000-2004, “RAFO” sau “Spionii”, in actualul regim, sunt cateva exemple de anchete-bomba care s-au fasait. Scandalurile “Tigareta 2”, Fanel Pavalache sau “Rapirea” s-au spart toate in capul celor care conduceau tara la vremea respectiva. Si daca campaniile anticoruptie esuau, autoritatile treceau la razboiul cu lumea interlopa, demonstrand grija pentru ordinea publica si siguranta cetateanului
♦ Fiecare Putere si-a sacrificat, in timpul campaniilor anticoruptie, cate un om, pentru a da dovada de impartialitate in lupta cu marea infractionalitate. Finalele de mandate erau animate de cate o petarda aruncata la adresa Opozitiei. Dupa preluarea Puterii, fiecare dintre aceste petarde fasaia. Daca, in 2000, a izbucnit afacerea “Costea”, iar, in 2003, afacerea “Flota”, asteptam la finalul mandatului lui Traian Basescu o bomba. De asemenea, este de asteptat si omul de sacrificiu

Campaniile anticoruptie si antifrauda seamana, la noi, foarte mult cu olimpiadele. O data la patru ani, cei mai buni sportivi, arbitrii cei mai de incredere si publicul pasionat de competitii se concentreaza asupra celui mai scump stadion al momentului. Dupa o luna, totul este uitat si raman doar interviurile date de campioni, cu medaliile câstigate purtate la gat. Publicul obisnuit uita de sporturile olimpice si isi intoarce atentia catre fotbal. O data la patru ani, in timpul campaniei electorale, principalii rivali se infrunta si pe tema combaterii coruptiei. Dupa castigarea votului, noul presedinte simte nevoia sa-si tina anumite promisiuni. Fiind neputincios in domeniul economic sau in privinta cresterii pensiilor ori a salariilor, nu-i ramane decat sa combata coruptia. Si nu oricum, ci prin declaratii rasunatoare si amenintatoare, cu surle si trambite. Urmeaza anchete si scandaluri, dupa care totul se stinge, lasand loc altor probleme cotidiene, la ordinea zilei.

Din ciclul «bomba fasaita»
In ultimii 12 ani, cele trei guvernari care s-au succedat au defilat fiecare cu o emblema a luptei anticoruptie. Scandalurile de rasunet iscate in jurul unor megaescrocherii s-au stins incet-incet dupa circuri mediatice spectaculoase.

1996-2000. Dosarul «EuroColumna»
In 1997, imediat dupa instalare, Emil Constantinescu a infiintat ridicolul CNAICCO – Consiliul National de Actiune impotriva Coruptiei si Crimei Organizate. A avut doua mari teme la lansare, EuroColumna si mafia din petrol, tinta fiind Petrolexportimport. Timp de doua luni, zeci de procurori si politisti au tropait prin aceste institutii, audiind sute de persoane. Rezultatul final: la inceputul mandatului lui Ion Iliescu, doi directori de la o firma cu legaturi in EuroColumna au scapat de puscarie, dupa patru ani de anchete si procese. Pe 15 octombrie 2001, judecatorii Curtii Supreme de Justitie au hotarat sa redozeze sentinta prin care fostul director general si ex-contabilul sef al combinatului de ingrasaminte chimice Turnu fusesera condamnati la 14 ani de detentie. Completul de noua judecatori al instantei supreme a admis astfel recursul in anulare promovat de procurorul general al Romaniei si le-a schimbat lui Oprea Voinea si Martei Toader incadrarea juridica a faptelor, din delapidare in abuz in serviciu contra intereselor persoanelor. Pedeapsa le-a fost redusa la trei ani si sapte luni pentru fiecare, exact cat executasera pana in acel moment. Cei doi fusesera trimisi in judecata, intrucat, din fondurile combinatului, au finantat cu trei miliarde de lei Fundatia “Columna”, a carei activitate era coordonata din umbra de Virgil Magureanu. Operatiunea de sponsorizare a Fundatiei “Columna” s-a derulat prin “Banca Columna”, care, alaturi de “Eurohouse” si “Eurotrading Chemicals”, era parte a grupului “EuroColumna”.

Dosarul «Bancorex»
A urmat nebunia dosarelor Bancorex. Intreg mandatul lui Emil Constantinescu a fost marcat de arestari si eliberari succesive ale lui Razvan Temesan, pe numele caruia se deschisesera in jur de 15 dosare. Rezultatul: achitari pe toata linia. La 1 august 1999, in sedinta extraordinara a cabinetului Vasile, Guvernul Romaniei a hotarat sa ceara expres, prin ministrul justitiei, procurorului general al Romaniei, Mircea Criste, „inceperea, extinderea sau, dupa caz, finalizarea cercetarilor si urmaririi penale impotriva tuturor persoanelor implicate in falimentarea Bancorex si, implicit, in pagubirea si subminarea economiei nationale“. In lipsa procurorului general, aflat in concediu, sesizarea a fost preluata de procurorul Ion Ionescu, prim-adjunctul lui Mircea Criste, care a dispus demararea investigatiilor de catre Sectia I de Anticoruptie, Urmarire Penala si Criminalistica, condusa de Augustin Lazar. Primele dosare penale privind „Bancorex“ dateaza din 1997 si au fost instrumentate de Serviciul de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate din Parchetul General, condus la acea vreme de procurorul Gheorghe Mocuta, ajuns ulterior, in 1999, secretar de stat in Ministerul Justitie. In acea perioada au fost deschise nu mai putin de 13 dosare penale care il priveau pe Razvan Temesan, presedintele „Bancorex“ din vremea guvernarii Iliescu. Viorel Hrebenciuc, Ioan Talpes si alte nume importante au fost vehiculate inutil de mass-media pe parcursul cercetarii penale. Cu totii au scapat: fie au primit pedepse usoare, fie nici nu au fost cercetati.

2000-2004. Dosarul «RomTelecom»
In anul 2000, Adrian Nastase a pornit si el lupta impotriva coruptiei. Prima miscare a fost afacerea “RomTelecom” si aproape toti ministrii din Guvernul Radu Vasile au fost chemati, pozati si filmati la poarta Directiei Cercetari Penale. Ancheta a murit undeva pe drum. S-a crezut ca Radu Sarbu, administratorul privatizarilor din perioada CDR, va infunda puscaria. Si aceste anchete au fost pierdute pe drum sau au fost transformate in procese plicticoase, sortite achitarii.

Ioan Avram Muresan
Ioan Avram Muresan, pilon in vremea lui Emil Constantinescu, a fost trimis in judecata la sfarsitul anului 2003. Fostul ministru al agriculturii a fost acuzat de deturnare de fonduri, abuz in serviciu contra intereselor publice si fals intelectual. Alaturi de Muresan, PNA i-a trimis in judecata in acelasi dosar si pe fostul secretar general adjunct din MAA, Ioan Truta Enea, Silvia Capitanu (fost director general al Directiei Integrare Europeana si Cooperare Internationala din MAA), precum si pe ex-directorul general al Directiei Generale Economice si Relatii Bugetare din minister, Dan Jiga. Anchetatorii au stabilit ca Muresan, Truta si Capitanu ar fi schimbat destinatia Fondului de contrapartida aferent imprumutului extern acordat Guvernului Romaniei de catre Agentia pentru Dezvoltare Internationala a Statelor Unite. Acest imprumut ar fi fost primit la 5 aprilie 1993, iar inculpatii ar fi folosit fondul in alte scopuri decat cele prevazute de HG 949/1999. Astfel, potrivit PNA, Ministerul Agriculturii a inregistrat o paguba de aproape 30 de miliarde de lei.

2004-2008. Dosarul «RAFO»
Mandatul lui Traian Basescu a inceput cu o megaancheta a afacerii ”RAFO”. De altfel, inca dinaintea alegerilor, Basescu atragea atentia asupra fraudelor de la combinatul bacauan. In ianuarie 2005 a venit prima arestare – Toader Gaurean, fostul administrator al RAFO. Scandalul a continuat cu arestarea lui Corneliu Iacobov, apoi ancheta procurorilor i-a cuprins si pe Marian Iancu si Ovidiu Tender, rand pe rand arestati. Rezultatul: achitarea lui Corneliu Iacobov si a lui Toader Gaurean. Afacerea “RAFO” este deja data uitarii, cu toata furia ca datoriile uriase au fost preluate la stat si incrancenarea anchetatorilor de a demonstra o infractiune.

Dosarul privatizarilor strategice
La sfarsitul anului 2006, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism declansa una dintre cele mai spectaculoase si ample anchete privind privatizarile unor companii romanesti. Culoarea acestui scandal a fost data de faptele de spionaj puse in carca bulgarului Stamen Stantchev si unor inalti demnitari. Codrut Seres, fostul ministru al economiei, Zsolt Nagy, fost ministru al comunicatiilor, Stamen Stantchev (consultant international), Mihai Dorinel Mucea (adjunctul sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare în Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Radu Mihai Donciu (consilier al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei, cu responsabilitati pe linia privatizarii agentilor economici în subordinea ministrului), Flore Mircea Calin (reprezentant permanent în România al unei societati de consultanta bancara), Neagoe Robert Marius (directorul Directiei Juridice a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizare în Industrie din cadrul Ministerului Economiei si Comertului), Mustafa Oral, Susak Michal (consultant international) au fost cercetati incepand cu 22 noiembrie 2006, cand procurorii au declansat urmarirea penala. Un spectacol de audieri, retineri, arestari si eliberari si-a incheiat primul act cu un NUP, dat de DNA in urma cu o saptamana. Ancheta inceputa de DIICOT a ajuns in instanta, unde ecourile scandalului se vor estompa pana la disparitie.


Din ciclul «interlopii, in lipsa rezultatelor»
In timpul fiecarei guvernari, lumea interlopa a fost lovita in momentul in care rezultatele luptei anticoruptie si a anchetelor privind marile fraude esuau. Se faceau descinderi in forta cu “mascati”, urmariri ca-n filme pe strazile Capitalei, doar pentru a arata ca autoritatile se preocupa si de ordinea publica si siguranta cetateanului. Si pentru a li se da o greutate, toate cazurile de crima organizata, in care erau arestati membri marcanti ai lumii interlope, erau legate de unul sau mai multi politicieni.

1996-2000. Afacerea «Portbagajul»...
Furtul a 420.000 de dolari din portbagajul masinii unui interlop a declansat un adevarat razboi pe strazile Capitalei. De-o parte, recuperatorii se luptau sa gaseasca vinovatii si banii, sechestrand, batand si torturand, iar de cealalta, Politia era pe urmele tuturor. Atunci au cazut capete importante ale lumii interlope, dar si ale Politiei. Procurorii au emis mandate de arestare pe numele fratilor Gemenii, Ilie Alexandru, zis Sandu Geamanu, si Marian Ilie, zis Marian Geamanu, Ahmet Metin, Iulian State, Sorin Stan, Ion Stoian, Florian Stoenescu, Corina Luiza Leuca, Gheorghe Radut, zis Dorde, Marius Mihail Toader, zis Pinky, Aurelian Stefan Tanasescu, zis Auras, Ioan Stefan Popa, zis Stef, si Mihai Bucurenciu, ultimul fiind proprietarul valizei cu bani. In acelasi timp, fostul ministru de interne Constantin Dudu Ionescu a dispus efectuarea unor anchete de catre Directia de Combatere a Crimei Organizate si Inspectoratul General al Politiei, in legatura cu suspiciunile legate de tergiversarea solutionarii unor cauze, solutii de netrimitere in judecata, achitari sau eliberari ale unor persoane implicate in aceasta afacere. Generalul Mircea Bot a pierdut sefia Politiei Capitalei in octombrie 2000, ministrul de interne motivand ca acesta era “obosit”. Afacerea “Portbagajul” a fost aruncat in curtea taranistilor, numele lui Bucurenciu fiind asociat cu cel al lui Calin Catalin Chirita, fost primar la sectorul 5 al Capitalei si cu cel al fostului ministru de interne Constantin Dudu Ionescu. Despre clanul Gemenilor s-a vehiculat ca ar fi fost sprijiniti din umbra de unii membri PSD, printre care Dan Darabont.

... porneste operatiunea “Luna”
Razboiul din afacerea “Portbagajul” i-a determinat pe mai-marii acelor vremuri sa declanseze, la nivel national, ample actiuni in forta impotriva clanurilor mafiote, reunite sub genericul operatiunea “Luna”. Aceasta a fost declansata in luna februarie a anului 2000, avand drept scop limitarea numarului de infractiuni, curatarea strazilor de hoti si de prostituate, pesti, prinderea infractorilor dati in urmarire generala, persoanele vizate fiind grupurile de infractori si clanurile mafiote. Rezultatul: mii de amenzi, de persoane audiate, prostituate si urmariti general prinsi, precum si o gaura in bugetul Ministerului de Interne de sapte miliarde de lei, costul intregii operatiuni. Fratii Corsicani, fratii Tobosari, clanul Sadovenilor, clanul Duduienilor au fost embleme ale luptei impotriva crimei organizate, purtate in piept cu mandrie, in loc de decoratii, de fortele politienesti ale lui Dudu Ionescu.

2000-2004. Fratii Camataru
Un alt razboi de rasunet a fost cel impotriva clanului Camatarilor, unul dintre cele mai de temut care existau in acea perioada in Capitala. Cei doi frati Ion si Vasile Balint, Nutu si Sile Camataru, au fost arestati pentru proxenetism, talharie, santaj si inselaciune. Alaturi de ei, zeci de “locotenenti” si complici. In timpul anchetei celor doi Camatari s-au vehiculat mai multe nume din lumea politica cu care acestia se presupune ca au avut relatii de “afaceri”. Printre ele au fost facute publice cel al senatorului Vasile Duta, membru in Comisia de abuzuri a Senatului Romaniei, dar si al presedintelui PNG, Gigi Becali. Nutu Camataru a declarat ca a ajutat si PSD-ul: “I-am ajutat unde au vrut”. Anchetatorii ar fi descoperit si o inregistrare video cu senatorul Duta, care se afla in compania unor prostituate ale fratilor Camataru.

2004-2008. Sile Pietroi
Luna trecuta, politistii si procurorii bucuresteni, sprijiniti de servicii secrete, au ridicat, printr-o actiune în forta, 16 persoane cautate pentru infractiuni cu violenta, în urma a 25 de perchezitii facute in diverse puncte din Bucuresti si judetul Ilfov, respectiv comunele Glina, Catelu si Pantelimon. Vasile Fierbîntu, alias Sile Pietroi – capul retelei, este acuzat de mai multe infractiuni cu violenta, printre care talharie, lipsire de libertate, tentativa de omor calificat, loviri si ultraj contra bunelor moravuri. În acest caz s-au facut 60 de interceptari telefonice, toate cu autorizatie de la judecator. Desi initial scapase politistilor, Sile Pietroi a fost capturat, miercuri noaptea, langa o balta privata de peste din comuna Putineiu, judetul Giurgiu. Asupra lui avea doua arme, una cu gaz, una cu bile, 1.500 de euro, 40 milioane de lei si multe cartele telefonice, toate noi. Numele lui Sile Pietroi a fost asociat cu cel al lui Liviu Negoita, spunandu-se ca l-a sponsorizat pe candidatul PD-L la Primaria sectorului 3.

Din ciclul «si noi avem infractorii nostri»
Ca sa demonstreze ca nu are ceva impotriva opozitiei si ca lupta anticoruptie este impartiala, fiecare guvernare si-a sacrificat un om.
Vinovat sau nu, un om al partidului aflat la guvernare era retinut, arestat, judecat si condamnat in vazul opiniei publice si, bineinteles, avea parte de circul mediatic de rigoare.

1996-2000. Primarul Marin Lutu
Cea mai mare frauda din administratia publica locala este legata de numele lui Marin Lutu, fostul primar al sectorului 4. Acum opt ani, procurorii l-au trimis in judecata pentru abuz in serviciu in forma calificata si pentru alte 16 infractiuni de fals intelectual si uz de fals. Practic, sub patronajul lui Marin Lutu, licitatiile organizate si desfasurate pentru reconstructia, modernizarea si administrarea pietelor agroalimentare din sectorul 4 s-au derulat cu incalcarea legii. Bomboana pe coliva a reprezentat-o o firma facuta ad-hoc de consilierii locali, carora Lutu le-a aprobat asocierea cu primaria in vederea administrarii unei piete. Acelasi favor l-a facut fostul primar si unei firme in care actionar era fiica sa. Dupa opt ani de la finalizarea rechizitoriului, dosarul fostului primar s-a plimbat pe la mai toate instantele, fara ca acesta sa pateasca altceva decat cele cateva luni de inchisoare din anul 2000. Anul trecut, Judecatoria sectorului 4 a pronuntat o sentinta, nedefinitiva insa, prin care se dispunea anularea unor inscrisuri falsificate - procesele-verbale referitoare la licitatii si contractele de asociere in participatiune cu primaria pentru pietele din sectorul 4.

2000-2004. Nicolae Mischie
Fostul presedinte al Consiliului Judetean Gorj, Nicolae Mischie (foto) a fost exponentul luptei anticoruptie declansate de guvernarea PSD impotriva baronilor locali din ograda sa. S-a ales cu numeroase dosare penale si condamnari. A defilat la DNA prin fata intregii prese pentru acuzatii de coruptie si chiar pentru introducerea ilegala in tara a unei arme de vanatoare.

2004-2008. La acest capitol nu avem inca un candidat.

Din ciclul «capul face, capul trage»
Alte scandaluri de rasunet, precum “Tigareta 2”, “Pavalache” sau “Rapirea”, au avut la baza infractiuni flagrante, fapte evidente, dar au ajuns sa se rasfranga asupra guvernarilor in timpul carora s-au consumat.

1996-2000. Afacerea „Tigareta 2“
In afacerea “Tigareta 2” au aparut multe nume ale unor ofiteri de informatii, dar si ale unor reprezentanti ai lumii interlope aflati in anturajul unor fosti demnitari din SRI si din MI (guvernul Vacaroiu). Printre acestia, s-au evidentiat Gheorghe Trutulescu (colonel SPP), Costel Chiata (patronul discotecii Black and White), arabul Jamal al Atm (patronul barului Golden Fish), dar, intr-un dosar disjuns, care nu a mai fost finalizat niciodata, apareau si generalul SRI Gioni Popescu sau fostul ministru de interne Doru Ioan Taracila. Incredibila poveste “Tigareta 2 “ a fost declansata de o sursa ramasa neidentificata pana astazi, care a lansat subiectul in mass-media, intr-o zi de miercuri, pe 23 aprilie 1998, cand doua cotidiene centrale reproduceau un fax “anonim” in care se vorbea despre faptul ca, in seara zilei de 16 aprilie 1998, dintr-un avion IL-76 au fost descarcate 3.000 de baxuri de tigari de contrabanda. Intreaga poveste a durat cativa ani, terminandu-se cu niste condamnari, dar ecourile ei se mai aud si astazi. Afacerea s-a spart in capul guvernarii CDR, iar gurile rele l-au legat chiar si pe fiul lui Emil Constantinescu, Dragos, de aceasta afacere.

2000-2004. Fanel Pavalache
Fostul consilier guvernamental Fanel Pavalache (foto) a fost arestat in flagrant dupa ce a primit mita de la fostul presedinte al Bancii Internationale a Religiilor, Ion Popescu, promitand ca va interveni favorabil in dosarul de faliment al acestei institutii. Dupa un lung proces, Pavalache a fost condamnat, iar la mijlocul anului 2006 a parasit inchisoarea, fiind eliberat conditionat. Cu putin timp inainte de a parasi Penitenciarul Giurgiu, el a sustinut intr-un denunt depus la DNA ca „la cererea lui Adrian Nastase si prin intermediul lui Serban Mihailescu“ a oferit tablouri celebre, statui si statuete de mare valoare, precum si 11 arme de vanatoare. In cazul fostului premier, Pavalache a denuntat o mita de un miliard de lei vechi, bani adusi intr-o geanta la cabinetul lui Miki “Spaga” pentru seful lui, in schimbul primirii postului de consilier guvernamental. Mita trebuia sa fie „sponsorizare pentru partid“. Nastase nu a comentat, la data respectiva, denuntul fostului consilier guvernamental.

2004-2008. Rapirea din Irak
Si rapirea jurnalistilor in Irak a fost o fapta la fel de evidenta precum castigarea mandatului de presedinte de catre Traian Basescu. Ce a urmat a fost la limita dintre realitate si scenariu. Omar Hayssam a fost condamnat pentru infractiuni de terorism, dar pentru prinderea lui a fost nevoie de intocmirea unor dosare economice. Hayssam a inceput sa vorbeasca. Tot mai mult a inceput sa capete contur zvonul ca totul a fost o conjuratie pusa la cale de cel pe care sirianul il numeste “Profesorul” (atentia fiind indreptata spre Traian Basescu).

Din ciclul «o petarda la final de mandat»
La finalul fiecarui mandat, reprezentantii fiecarui partid de guvernamant sau seful statului a lansat o bomba. O petarda care a explodat si s-a stins in urmatoarea guvernare.

1996-2000. Afacerea „Costea“
Deconspirarea „filierei franceze“, prin care s-a derulat afacerea „Costea”, s-a facut in anul 2000, in plin an electoral, dar a fost inchisa in perioada guvernarii social-democratilor. Anchetatorii doreau sa afle amanunte legate de editarea de catre una dintre firmele lui Adrian Costea (foto), Group Saintonge Edition, a albumului „Eterna si fascinanta Romanie“, sponsorizata de Bancorex cu peste cinci milioane de euro. La sfarsitul anului 2006, Costea a fost trimis in judecata de autoritatile franceze. El a fost acuzat ca ar fi deturnat aproximativ 50 milioane de franci (7,6 milioane de euro) provenite din afaceri cu statul roman, folosind suma in beneficiul propriu si al unor demnitari romani si pentru a finanta campania din 1996 a fostului presedinte Ion Iliescu. Omul de afaceri roman, care traieste in Franta, fost consilier al lui Ion Iliescu, a fost condamnat, la Paris, la trei ani de inchisoare, din care 30 de luni cu suspendare, si plata unei amenzi de 150.000 de euro.

2000-2004. Dosarul „Flota“
Un lot de 80 de persoane, printre care presedintele Traian Basescu, dar si doi fosti ministri ai transporturilor, Aurel Novac si Paul Teodoru, a fost cercetat de Parchetul National Anticoruptie incepand cu anul 2003. Toti au fost trimisi in judecata, dar, la inceputul anului 2005, instanta suprema a luat in discutie imunitatea prezidentiala a lui Traian Basescu. Dosarul a fost retrimis PNA, devenit DNA, pentru refacerea rechizitoriului. Avand imunitate, Basescu a scapat de ancheta prin disjungerea dosarului. DNA a solicitat o noua expertiza contabila a prejudiciului. Noua expertiza, finalizata în septembrie 2007, a conchis ca prejudiciul, stabilit initial de prima expertiza la 275 milioane de euro, este inexistent (zero). Astfel, infractiunile pentru care au fost deferiti justitiei seful statului, Traian Basescu - în calitate de fost ministru al transporturilor - si alti doi fosti sefi ai acestui minister, Aurel Novac si Paul Teodoru, devin lipsite de continut juridic fara existenta vreunui prejudiciu. De altfel, calculele expertizei sustin ca prin vinderea celor 16 nave statul român nu doar ca nu a iesit în pierdere, dar, evitând prin aceasta vânzare cheltuielile de întretinere a navelor, a obtinut un venit net de peste 17 milioane de dolari.

2004-2008. Si la acest capitol nu exista inca nici un candidat.